Interfete Web

marți, 13 ianuarie 2009

Proiect IE last shot

Maine va fi prezentarea proiectului la IE. Practic se va evalua acest blog si site-ul http://interfeteweb.pluto.ro/ realizat de echipa noastra. A fost o experienta interesanta si utila. Per total cred ca am reusit sa realizam o treaba destul de buna, desi suntem putin dezamagiti de pozitia in google. Totusi trebuie sa mentionez ca spre deosebire de alte echipe nu am recurs la tertipuri ieftine pentru a atrage trafic. Tot continutul este legat de materia interfete evoluate, avem temele realizate de noi la aceasta materie si indicatii pentru realizarea temelor, care ajuta pe oricine studiaza aceasta materie. Nu imi place sa ma refer la altii dar nu pot sa nu constat cum niste colegi se lauda cu "performantele" lor deosebite dar au pe blog articole despre Mircea Badea si afise electorale ... nici nu vreau sa ma gandesc ce urmeaza ... cred ca presupunem cu toti. Vreau doar sa inchei cu acest subiect prin a mentiona faptul ca un astfel de comportament mi se pare neacademic si nu ar trebui urmat. O sa inchei acest ultim post al meu pe acest blog prin a mentiona inca o data ca acest proiect a fost foarte util si desi nu am am un blog dupa aceasta experienta ma gandesc serios sa imi fac unul.

Tema 3

Dupa cum probabil ati aflat tema 3 a aparut de ceva vreme si in acest timp a fost rezolvata si notata. Mai departe voi descrie modalitatea mea de rezolvare, care mi s-a parut una dintre cele mai simple abordari (si care foloseste si AJAX pentru obtinerea bonusului de 10% :) ). Voi incepe prin a rezuma enuntul temei: se cere scrierea unui script (JavaScript) care sa permita cautarea si evidentierea potrivirilor pe un site (pentru bonus se cerea si folosirea AJAX).
Pentru usurinta implementarii si evitarea altor probleme site-ul pe care se facea cautarea se presupene a fi pe acelasi server cu scriptul. Dupa cum am spus am ales sa folosesc AJAX pentru o comportare interactiva a scriptului de cautare (si in varianta cu un iframe, fara a folosi AJAX se poate obtine aceeasi interactivitate). Pagina principala de pe care se face cautarea este una foarte simpla ce contine doua textboxuri si un buton. In primul textbox se introduce pagina in care se face cautarea. La pierderea focusului de catre aceste prin intermediul AJAX se incarca pagina ceruta in div-ul de la sfarsitul html-ului. In al doilea textbox se dau cuvintele de cautat iar dupa apasasrea butonului de search scriptul intra din nou in actiune cautand aparitiile cuvintelor. Pagina este data in continuare (se pot observa id-urile date fiecarei zone necesare pentru script):

<html>
<head>
 <title>Search</title>
 <script src="search.js">
 </script>
</head>

<body>
 <form id="searchFrom">
  <span>Adresa la care se cauta: </span>

   <input type="text" id="location" onblur="lostFocus()"/>
  <br/>
  <br/>
  <span>Cuvinte cautate: </span>
  <input type="text" id="keywords" onblur="lostFocus()"/>
  <br/>
  <br/>
  <input type="button" value="Search" id="submitButton" onclick="searchPressed()"/>

  </form>
 <br/>
 <br/>
 <div id="contentDiv">
 </div>
</body>
</html>

Partea care initializeaza obiectul XMLHttpRequest este urmatoarea (este prezentata partea de Firefox pentru a nu complica lucrurile):

// Se creaza obiectul pentru firefox
httpRequest = new XMLHttpRequest();

// Se seteaza functia apelata la modificari ale starii obiectului httpRequest
httpRequest.onreadystatechange = function()
{
var contentDiv = document.getElementById("contentDiv");

// Daca s-a primit raspunsul la cerere atunci acesta se afiseaza
// in div
if(httpRequest.readyState == 4)
{
contentDiv.innerHTML = httpRequest.responseText;
}
}

// Se construieste si se trimite cererea
httpRequest.open("GET", location, true);
httpRequest.send(null);

Se observa setarea unei functii anonime pentru proprietetea onreadystatechanged. Aceasta este apelata automat ori de cate ori exista o schimbare in starea (readyState) cererii Http trimise cu ajutorul JavaScript. Ne intereseaza starea 4 adica aceea care apare in momentul sosirii raspunsului (in cazul nostru a continutului paginii in care se face cautarea). Dupa cum se vede mai sus se seteaza continutul html al div-ului cu id-ul contentDiv la valoarea campului responseText al obiectului XMLHttpRequest in care se va afla exact pagina ceruta. In ultimile doua linii dupa crearea si configurarea obiectului XMLHttpRequest se trimite un request catre server in care se pune adresa paginii cerute (location).
La apasarea butonului de Search se executa functia searchPressed(). Aceasta se ocupa cu identificarea potrivirilor si colorarea acestora. Erau mai multe variante aici printre care folosirea expresiilor regulate sau cautarea manuala (varianta mai din topor). Binenteles am ales ultima varianta folosind functii precum: indexOf, lastIndexOf, substr, charAt. Nu voi mai descrie cum s-a facut cautarea in text pentru ca nu are rost (presupun ca toata lumea poate cauta text folosind metodele de mai sus). Singurul lucru de mentionat aici este ca trebuie avuta grija sa se sara peste textul interior tagurilor si continutul blocurilor dpeciale de genul script. In rest functia identifica fiecare cuvant in parte din text si face o copie a paginii in care se cauta adaugandu-se taguri pentru modificarea culorii zonelor care s-au potrivit la cautare (prin folosirea unui tag de genul span cu un stil specificat sau font).
Pentru mai multe informatii pot ajuta chiar sursele tuturor participantilor la acest proiect ce se afla aici.

vineri, 2 ianuarie 2009

AJAX

AJAX (Asynchronous JavaScript and XML) reprezinta un grup de tehnici de dezvoltare a aplicatiilor web. Este folosit pentru a crea aplicatii web interactive sau cum se obisnuieste sa se spuna, RIA (Rich Internet Applications). AJAX a fost popularizat de catre Google prin intermediul Google Sugest.
AJAX se foloseste in principal pentru a spori interactivitatea paginilor web. Prin cresterea interactivitatii, acestea se apropie ca functionalitate si prezentare de cele "offline" (existente pe desktopuri).
Daca avem pe o pagina web un control care ne prezinta o informatie dinamica (un progress bar de exemplu, pentru o operatie care se desfasoara pe serverul web) aceasta trebuie actualizata cat mai des posibil, in scopul oferirii interactivitatii dorite. Daca se foloseste un limbaj server-side, fara a folosi tehnici AJAX, atunci la diverse momente ar trebui reincarcata intreaga pagina web de pe server, provocand intarzieri sesizabile, scazand drastic interactivitatea oferita de aplicatia web, toate acestea numai pentru un singur control (chiar daca restul paginii ramane nemodificat).
AJAX insa ne ofera posibilitatea de a modifica numai anumite regiuni ale paginii web (in acest caz numai controlul). Acest lucru implica binenteles comunicarea cu serverul web, dar aceasta se realizeaza numai pentru a descarca informatiile referitoare la control care se modifica, datele transmise fiind mult mai mici decat cele necesare pentru o intraga pagina web.
In continuare voi prezenta pe scurt modul in care AJAX reuseste sa actualizeze numai anumite zone ale unei pagini web.
Dupa cum am mai spus AJAX in sine se bazeaza pe mai multe tehnologii web, dar in special pe JavaScript. Dupa cum s-a vazut in postul trecut JavaScript este un limbaj de scripting, client-side. Prin intermediul acestuia putem sa avem acces la orice element al unei pagini web. Cum AJAX poate actualiza anumite elemente ale unei pagini astfel accesul la acestea se face cu JavaScript. Deci este rezolvata problema accesului la reginuile unei pagini. Mai departe trebuie rezolvata problema informatiei care duce la actualizarea acestora. Acesta se realizeaza printr-un request special realizat catre serverul web. Un astfel de request se poate realiza prin intermediul unui obiect JavaScript: XMLHttpRequest. Acest obiect permite comunicarea dintre JavaScript si serverul web fara a fi necesara incarcarea intregii pagini web. Prin intermediul lui se poate face o cerere pentru o parte a paginii web in mod asincron. Astfel regiunea poate fi actualizata numai in momentul in care vine un response de la server, iar pagina web nu va ramane blocata in asteptarea raspunsului. In momentul in care vine raspunsul se stie ce obiect urmeaza a fi actualizat din pagina, acesta fiind accesat prin JavaScript si modificat in concordanta cu raspunsul primit de la server. Unui obiect de tipul XMLHttpRequest i se poate atasa o metoda
care va fi executata ori de cate ori se modifica ceva in starea obiectului:

xmlHttp.onreadystatechange=function()
{
if(xmlHttp.readyState==4)
{
// Se executa cand vine raspunsul de la server
document.myForm.time.value=xmlHttp.responseText;

}
}

In exemplul de mai sus se considera xmlHttp de tipul XMLHttpRequest. La proprietatea onreadystatechanged se ataseaza o functie. Aceasta va fi executata de fiecare data cand se modifica starea obiectului (acesta are 5 stari in total. Pentru mai multe detalii: http://www.w3schools.com/ajax/ajax_xmlhttprequest.asp). Starea 4 reprezinta sosirea unui raspuns. Acesta poate avea orice forma: text, xml, html... si este interpretat in interiorul functiei de mai sus. Acolo poate fi modificata pagina web in zona necesara. In exemplul de mai sus valoarea unui camp text este actualizata cu raspunsul venit de la server. Cererea catre serverul web se poate face in felul urmator:

xmlHttp.open("GET","time.asp",true);
xmlHttp.send(null);

Se observa ca se efectueaza o cerere catre pagina time.asp in acest caz. Serverul web va obtine raspunsul generat de scriptul asp si il va trimite catre client. Se observa ca in functie de ce vrem sa actualizam in pagina putem sa avem scripturi separate care sa intoarca exact ce ne trebuie.
In concluzie AJAX reprezinta un set de tehnologii (JavaScript, XML, HTML, ...) ce permite dezvoltarea aplicatiilor Web 2.0, oferind o interactivitate ridicata web-ului.

miercuri, 24 decembrie 2008

JavaScript

JavaScript este, dupa cum reiese si din numele sau, un limbaj de scripting. A aparut in 1995 fiind creatia lui Brendan Eich, care in aceea vreme lucra la Netscape (pe atunci cel mai popular browser). Denumirea de Java din numele limbajului nu are nici o treaba cu produsul celor de la Sun. Aceasta a fost adaugata din ratiuni strict legate de marketing.
Pana la aparitia JavaScript codul paginilor web dinamice era rulat numai pe server clientul urmand sa primeasca inapoi o pagina HTML modificata coresounzator. Acest lucru implica faptul ca un client facea o cerere catre un server, acesta prelucra cererea (executa orice cod dinamic), forma un raspuns continand pagina HTML generata anterior si o trimitea la client. Astfel o operatie simpla de validare a unui camp text (de exemplu verificarea ca acesta sa contina ceva) necesita un drum la server si inapoi. Daca pagina primita era destul de mare combinat cu niste conexiuni slabe la Internet, se pierdea timp si interactivitatea paginii web devenea din ce in ce mai scazuta.
Aparitia limbajului JavaScript a permis posibilitatea crearii paginilor dinamice al caror continut se modifica prin rularea de cod pe masina clientului. Codul era evident scris in JavaScript si trebuia ca browserul folosit sa cunoasca acest limbaj. Acum pentru verificarea unui camp text din pagina codul putea fi rulat de browser pe client fara a mai necesita o cerere catre server. Astfel a aparut termenul de client-side scripting (script rulat pe masina clientului) diferit de server-side scripting (script rulat pe server). Singura problema era ca browserul folosit sa cunoasca acest limbaj. Aceasta s-a rezolvat de la sine datorita cresterii masive in popularitate a JavaScript-ului, fiecare nou producator de browsere integrand-ul in produsul sau. Desigur nu se poate face orice cu JavaScript multe operatii necesitand executarea codului pe server. De aceea in prezent sunt folosite pagini web ce contin scripturi client-side si server-side.
Sintaxa JavaScript este destul de simpla. Variabilele nu au tipuri, din acest punct de vedere acesta nefiind un limbaj foarte type-safe, constructiile fiind uneori destul de rudimentare. Este case-sensitive. Daca se intalneste de exemplu o functie necunoscuta executa este oprita in acel punct Blocurile sunt delimitate de binecunoscutele acolade din alte limbaje ({}). JavaScript suporta si niste tipuri primitive de clase si de asemenea un obiect central in acest limbaj este document. Cu ajutorul acestuia se pot obtine referiri la toate obiectele existente in pagina web (de la controale la div-uri). Daca de exemplu se seteaza proprietatea id pentru un control la valoarea "control", se poate obtine o referinta la acesta astfel:
var ctrl = document.getElementById("control");
In functie de controlul obtinut se pot accesa si alte proprietati. De exemplu pentru un control de tipul text, continutul acestuia poate fi extras prin intermediul proprietatii value.
var content = ctrl.value;
Pentru un div continutul poate fi extras prin innerHTML in loc de value.
O alta utilizare pentru JavaScript este posibilitatea tratarii evenimentelor. Astfel se poate asocia unui buton un eveniment reprezentat de o functie JavaScript. Cand acel buton este apasat va fi executata functia. Asocierile dintre evenimente si functiile JavaScript se fac in HTML in momentul definirii componentelor. De exemplu in cazul unui buton:
<input type="button" onclick="functieJavaScript()">
Exista binenteles mai multe evenimente posibile pentru fiecare control existent.
JavaScript a fost readus in prim plan printre limbajele de client-side scripting atentie (nu ca pana acum nu ar fi fost) de aparitia tehnologiei AJAX ce permite incarcarea selectiva a elementelor unei pagini web prin intermediul JavaScript. Despre aceasta intr-un alt post.

marți, 2 decembrie 2008

A aparut enuntul temei 3

Pentru cei interesati a aparut enuntul temei 3 la http://interfeteweb.pluto.ro/tema3.html. Detalii despre rezolvare vor aprea in curand.

Aventura mea cu CTTE

Pentru cei care au trait sub o piatra pana acum si inca nu stiu :D, CTTE sau The Concurrent Task Tree Environment o aplicatie pentru modelarea interfetelor grafice si poate fi gasita la http://giove.cnuce.cnr.it/ctte.html. Despre descrierea temei a scris mai jos colegul meu Florian motiv pentru care ma voi referi in acest post mai mult la "aventura mea" (a se citi probleme intampinate) cu CTTE in incercarea de a realiza tema 2 la interfete evoluate. In primul rand trebuie mentionat un lucru foarte important aplicatia este free deci nu trebuie sa fim surprinsi daca gasim diverse buguri. In primul rand in momententul deschiderii aplicatiei va ramane deschis si un "command prompt", pe care va recomand cu caldura sa il inspectati destul de des deoarece s-ar putea sa va treziti cu o groaza de exceptii aruncate acolo moment in care salvati si restartati aplicatia. In primu rand in momentul in care deschizi aplicatia poti observa un norisor care reprezinta un task complex (ideea de norisori nu prea e pe gustul meu deoarece imi creaza impresia de aplicatie neprofesionista dar trecem peste asta). Ce m-a surprins inca de la inceput a fost faptul ca daca dai click pe diverse butoane nu iti nu intampla absolut nimic (un mesaj de eroare mi se parea absolut natural). Am lasat deoparte aceste mici neajunsuri care nu ma mira la o aplicatie free si am inceput sa creez graful de task-uri. La un moment dat m-am trezit inundat de exceptii in command prompt motiv pentru care am salvat rapid si am restartat aplicatia (de fapt a fost nevoie sa incerc sa salvez in vreo 3 fisiere diferite pentru ca nu salva bine...). Desi a mai crapat de cateva ori am avut rabdare si cu putina perseverenta am reusit sa definitivez tema (bineinteles ca mi-a mai crapat de cel putin 5 ori...). Dupa realizarea temei pot spune ca ideea ei nu a fost rea. Am invatat sa modelam o interfata lucru care pare destul de natural la o materie care se numeste "interfete evoluate". Legat de erorile aparute pot spune ca in 5 ani de facultate am avut ocazia sa lucrez cu tot felul de aplicatii care crapau din te miri ce (chiar acum cateva zile in cadrul laboratorului de LPD mi-a crapat linuxul in timp ce incercam sa instalez netbeans ..., sau cazul xilinx ise care desi costa destul crapa des) parca totusi ctte a intrecut orice limita. In concluzie in opinia mea ideea temei a fost buna dar aplicatia folosita mi s-a parut cam slaba.
P.S.: E 1 jumate noaptea, cred ca o sa am cosmaruri cu CTTE .......

Liviu Matei

The Concurrent Task Tree Environment (CTTE) - probleme

Tema 2 la IE (http://interfeteweb.pluto.ro/tema2.html) se referă la proiectarea interfeţei utilizatorului uman cu siteul blogger.com utilizând CTTE. CTTE (The Concurrent Task Tree Environment) este o unealtă care permite editarea şi simularea modelelor orientate pe sarcini, făcând astfel posibilă descrierea interfeţei cu utilizatorul înainte ca aplicaţia propriu-zisă să fie gata.
Interfaţa cu utilizatorul are o structură sub formă de arbore. Elementele arborelui sunt sarcinile, care sunt legate între ele prin diverse relaţii.
CTTE se găseşte la adresa http://giove.cnuce.cnr.it/ctte.html. Pentru a putea folosi ultima versiune, este nevoie de Java 1.5, iar calea către fişierul java.exe trebuie adaugată în PATH. Pentru rulare se foloseşte ctte.bat.
Nu voi descrie aici modul de folosire, deoarece acesta se găseşte pe site-ul produsului, ci voi semnala problemele întâlnite şi voi da anumite sfaturi pentru a lucra ma uşor cu acest program.
Uneori funcţia de salvare nu funcţionează corespunzător, astfel că la deschidera unui fişier salvat anterior ultimele noduri adăugate lipsesc. Pentru a evita astfel de surprize Putem încerca să salvăm cât mai des. La adăugarea unor noi noduri în arbore nodurile anterior adăugate iau nişte poziţii contorsionate. Acest neajuns se poate corecta într-o anumită măsură apăsând butonul "Justify Tree" sau manual dacă suntem mai pretenţioşi. Pentru a muta/copia un subarbore trebuie să selectăm "Cut/Move SubTree". Dacă selectăm "Cut/Copy Selection", la lipire toate nodurile din subarborele respectiv va fi transformate în fraţi. Dacă vrem să mutăm o sarcină trebuie să facem acest lucru foarte încet, altfel o vom pierde pe drum. Uneori când vrem să simulăm un model, programul va da nişte erori, în condiţiile în care verificarea modelului nu dă nicio eroare. Soluţia este închiderea CTTE şi repornirea lui. O alta problema e cand arborele nu mai arata a arbore :) si nodurile incep sa dispara unul dupa altul.
Cu siguranţă ideea acestui program este foarte bună şi cu puţină răbdare putem trece peste aceste probleme de implementare, care sperăm că vor fi corectate la versiunile următoare.

Stan Alexandru